Treceți la conținutul principal

Oamenii Radioului Naţional: Adrian Beldiman

     A păşit pragul Radioului Naţional pe când era student, în anul 2002. Vorbim despre Adrian Beldiman, care pe atunci era un simplu colaborator netitular, ca mai apoi, peste ani să ajungă până la funcţia de şef al Redacţiei Muzică Radio.

Ionela Golban: Vă aduceți aminte ziua în care aţi venit pentru prima dată la Radio Moldova ? 

Adrian Beldiman: Prima dată am păşit pragul postului public Radio Moldova în anul 2002, pe când eram student la Colegiul Republican de Muzică „Ştefan Neaga”, din Chişinău. Eram un simplu colaborator netitular. Doamna Tatiana Chiriac, care şi actualmente activează în cadrul companiei TRM, mi-a dirijat cu dibăcie primii paşi. Mi s-a încredinţat să realizez  emisiunea „Modulaţii în cheia sol”, difuzată la programul II Luceafărul, care astăzi nu mai există. Colaboram pe atunci cu regizoarea Aurica Coreţchi, un om extraordinar, o profesionistă de nota zece, de la care am avut foarte multe de învăţat.
Apropo, această funcţie de colaborator netitular i s-a propus  iniţial profesorului meu de specialitate de la colegiu, dnul Octavian Coteţ care a refuzat din lipsă de timp. Ulterior, profesorul mi-a propus să încep această minunată activitate la radio, care în timp a devenit o a doua casă pentru mine.

I.G.: Cum a evoluat activitatea profesională a Dvs. în tot acest răstimp? Ce proiecte aţi realizat și ce funcții ați deținut?

A.B.: După ce am activat timp de aproximativ șase ani în calitate de colaborator netitular la Radio Moldova, realizând mai multe emisiuni, rubrici, programe muzicale, în 2009 pe data de 1 ianuarie (după absolvirea Academiei de Muzică Teatru şi Arte Plastice din Chişinău), am fost angajat oficial de către actualul director al Radio Moldova, Veaceslav Gheorghişenco. Până în 2012 am fost redactor-prezentator în Redacţia Muzică, condusă pe atunci de dnul Ion Chiorpec, care de asemenea mi-a fost un bun mentor şi m-a ajutat să devin treptat un redactor profesionist. Realizam pe atunci diverse emisiuni cum ar fi: „Cântă un artist” (proiectul îl realizez şi astăzi), „Radio Moldova Top 10, Hituri internaţionale”, „Seismograf muzical” etc. Eram îndrumat de asemenea şi de către bunii mei colegi, care mi-au devenit şi prieteni,  Veta Ghimpu Munteanu, Filip şi Angela Rudenco, regretatul Iurie Nistor ş.a.

În vara anului 2012 colegii din redacţie mi-au propus funcţia de şef al Redacţiei Muzică. Pe atunci aveam doar 29 de ani. Directorul Radio din acea perioadă, dnul Alexandru Dorogan a acceptat propunerea. La început nu a fost simplu de loc. Au avut loc numeroase reforme în cadrul instituţiei TRM, inclusiv în redacţia Muzică, pe care o conduc deja de cinci ani.

I.G.: Cu siguranță, în toţi acești ani de activitate aţi prins multe valuri de reforme, schimbări ideologice, tehnice şi de altă natură. Cum ați perceput aceste procese și dacă ați reușit să Vă regăsiți în noile schimbări organizaționale?

A.B.: Într-adevăr multe s-au schimbat din 2008 încoace… Mi-aduc aminte că pe timpul comuniştilor la radio nu prea auzeai cuvintele: român, limba română… etc. Din 2009 lucrurile s-au schimbat în bine…

În 2012 a avut loc în cadrul companiei TRM o restructurare a cadrelor. Redacţia Muzică avea deja o nouă structură, formată din redactori-prezentatori şi redactori – coordonatori. Au fost întocmite noi fişe de post pentru toate funcţiile existente.

Canalul Radio Moldova Muzical (RMM), condus actualmente de dnul Ion Chiorpec, se dezvoltase enorm. Întreaga echipă a redacţiei Muzică, precum şi colaboratorii acesteia (
El Radu, Cristina Galbici, Liliana Chisari, dj Aroma ș.a.), au reînnoit grila de emisie a acestui canal, au apărut noi proiecte radiofonice. S-a pus accent pe promovarea artei muzicale autohtone, au apărut mai multe emisiuni cu şi despre valorile, speranţele culturii noastre naţionale. Din 2012 a crescut vertiginos numărul transmisiunilor din sălile de concert şi asta datorită formării noului studio al canalului RMM.

În 2012 a avut loc un concurs de angajare pentru funcţia de redactor-prezentator. Astfel, în Redacţia Muzică au apărut nume noi, cum ar fi: Ion Mandeş, Valeria Barbas, Rozalina Buldumea, iar ceva mai târziu şi Silvia Zagoreanu, Vasile Mereuţă, Oleg Şova, Natalia Chiciuc, Vitalie Todiraşcu, Cezara. Sunt nume cunoscute datorită activităţilor lor muzicale de interpret, compozitor etc.

Una dintre reformele benefice reforme a fost cea din punct de vedere tehnic. Până în 2009 încă se mai făceau emisiuni pe benzi (role) magnetice. Era foarte complicat să montezi o emisiune, îţi lua prea mult timp, spre deosebire de posibilitățile care există astăzi. Computere erau puţine la număr.  Redactorii erau obligați să editeze la computer de sine stătător emisiunile lor. În această privinţă, în anii 2009-2012 cu mare drag le-am dat lecţii de montaj digital tuturor colegilor mei din redacţia Muzică. Au apărut  şi multe alte chestiuni de ordin tehnic de programare automatizată  la RMM, care au fost şi mai comode, dar care au adus şi un beneficiu financiar Companiei.

O altă reformă binevenită, care a început acum cinci ani, a fost cea de  diversificare a audienţei prin atragerea publicului ascultător de diferite vârste, realizarea  programelor care să răspundă așteptărilor publicului, contactul direct cu ascultătorii (în această privinţă am creat pagini de socializare a Redacţiei Muzică) etc.
  
I.G.: Numiți trei lecţii importante de viaţă pe care le-aţi însușit în activitatea desfășurată la Radio Moldova.

A.B.: Datorită funcţiei mele de şef al Redacţiei Muzică am învăţat să rezolv mereu problemele pe cale amiabilă, să fiu un diplomat. O altă lecţie  - mereu trebuie până la urmă să rămânem oameni, indiferent de funcția pe care o deţii. Cea de-a treia lecţie de viaţă este prietenia din cadrul acestei minunate instituţii publice. Este o mare bucurie când vii la seriviciu şi pe lângă faptul că faci ceea ce îţi place, mai ai în preajmă și numeroşi prieteni.

I.G.: Ce mesaj aveți pentru echipa Radio Moldova inclusiv tânăra generaţie  care se află în serviciul public de radiodifuziune?

A.B.: Să nu uităm niciodată că noi, jurnaliştii, facem un lucru important pentru întreaga societate. Postul Naţional de Radio practic este ca o carte de istorie, în care zi de zi, scriem câte o pagină nouă, aducând ascultătorilor ştiri, evenimente, oameni din diferite domenii. Radio Moldova este o adevărată şcoală în jurnalism, aici s-au format numeroase personalităţi care activează în diferite domenii socio-culturale, chiar şi politice. Cel mai important lucru, cred eu, pentru cei care au activat sau urmează să îşi facă o carieră la Radio Moldova, este să înţeleagă că, poate anume datorită faptului că au ajuns în această instituţie publică, viitorul lor a devenit sau urmează să devină unul mult mai promiţător, de succes şi plin de realizări  frumoase. 


                                                                       Articol de Ionela Golban.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

“MISTERELE GENIULUI RUS ALEXANDR SCRIABIN – 150 DE ANI DE LA NAȘTERE”

       Pe data de 6 ianuarie 2022, în mai puțin de 10 luni de zile,   vom comemora cei 150 de ani de la nașterea unui geniu al omenirii – compozitorul și pianistul rus Alexandr Scriabin, unul din cei mai importanți reprezentanți ai curentului simbolist, mișcare artistică dar și literară de la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea.        Importanța creației lui Alexandr Scriabin este și mai mare pentru noi, basarabenii, deoarece compozitorul   are legături genetice cu poporul nostru, bunelul de pe linia mamei a fost moșier din Basarabia, mutat cu traiul în regiunea Novgorod. Acest detaliu biografic, ne amintește de altfel, de aceleași rădăcini basarabene ale lui Serghei Rahmaninov - colegul   de studii de la Conservatorul din Moscova și unul din cei mai buni prieteni ai lui A. Scriabin.     Unul din criteriile ce ar desemna importanța creației lui Scriabin reprezintă aspectul de ...

Adrian Beldiman în juriul Eurovision

 Sursa - http://moldova-suverana.md/article/cuplu-sublim_199 

„Cei 3 pasi de renastere spirituala... ”

  ...s au despre viața și începuturile creative ale compozitorului Serghei Rahmaninov redate în Concertul pentru pian și orchestră nr.2.     În anul 1897 a avut loc premiera primei simfonii semnate de un tânăr compozitor de doar 24 de ani. Criticii muzicali din acele timpuri l-au respins categoric. Au urmat 3 ani de depresie profundă în care tânărul compozitor nu a mai scris nici o notă. Acest tânăr era nimeni altul decât Serghei Rahmaninov.      Datorită medicului pe nume Nikolai Dahl, care l-a vindecat prin cursuri de psihoterapie și hipnoterapie, el s-a restabilit sufletește, i-a revenit spiritul de creație, încrederea în sine și cu forțe noi a revenit la muzică, la compoziție.           Prima lucrare compusă după vindecare a fost Concertul pentru pian și orchestră nr.2 , o capodoperă, ce a fost dedicată medicului salvator, îngerului său păzitor.      Cu siguranță că este o lucrare ...